peripetii si la intoarcere
…nici nu avea cum sa fie altfel.Asa a inceput, asa se termina…
Ne-am trezit cu-adevarat cu noaptea-n cap!La ora 3:00 a venit nenea cu microbusul sa ne duca la aeroport, desi avionul decola abia la 7:15. Asa ca am ajuns pe aeroport in jur de ora 5. 5:15, scapam de tona de valiza, si ne asezam sa mancam ceva. La ora 6 deja asteptam sa iesim pe poarta! Foarte punctuali, la ora 7 deja eram in avion, pregatiti de decolare…noi, ca avionul se pare ca avea o defectiune, rezolvabila in maxim jumatate de ora! Punctuali si de data aceasta, in jumatate de ora ne indreptam catre pista, unde mie mi s-a cam rupt filmul, si am adormit! Surpriza insa, m-am trezit peste jumatate de ora, cand mama se chinuia sa ma ia in brate ca sa coboram din avion! DE CE? Pentru ca avionul a intrat intradevar pe pista, a turat motorul pregatindu-se sa decoleze, si, a franat…, l-a turat iar, si… din nou frana (capitanul anunta ca de fapt nu a primit aprobare de la turnul de control si ca imediat decolam). Din nou o incercare nereusita, si uite-asa ne aflam din nou in parcare ,unde de data asta ne asteapta autobusul. Nervi, agitatie……si cine stie cat timp de asteptare. Destul de nervoasa ca nu am putut sa imi continui somnul, reusesc insa sa imi fac prieteni si sa socializez in timpul care trece, trece….
Panicati din cauza avionul care cu singuranta ca era cam defect, oamenii nu mai vroiau sa zboare cu aceeasi nava si cer insistenti si rapid o alta. Ni se si raspunde in jurul orei 11 ca in 40 de minute decolam. Am apreciat la domnii turci de la SkyAirlines seriozitatea si punctualitatea.Cum au zis,asa au si facut. Am urcat in avion la 11:40, cand mie iar mi s-a rupt filmul si am dormit pana acasa.


